GRECIA, ROMÂNIA ȘI BULGARIA AU FORMAT FRONT COMUN ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI PREŢURILOR LA ENERGIE ELECTRICĂ
Creșterea preţurilor la energie are un impact direct și profund asupra românilor, mai ales asupra celor cu venituri medii și mici. Anul viitor, vom rămâne fără umbrela plafonării preţurilor, așa că mulţi consumatori vor fi într-o mare dificultate financia
Într-o perioadă în care inflația a crescut și alte bunuri esențiale s-au scumpit, românii resimt o presiune financiară suplimentară, care reduce capacitatea de a economisi sau de a cheltui pentru alte necesități de bază,cum ar fi alimentele și sănătatea. Gospodăriile vulnerabile sunt cel mai grav afectate, deoarece o mare parte din veniturile lor sunt direcționate acum către plata energiei. Vine iarna,iar prețurile la energie vor urca precum flăcările unui foc ce scapă de sub control. Facturile, odinioară doar o simplă formalitate, se vor transforma în bătălii crâncene pentru supraviețuire. Fiecare grad în plus la termostat va fi un lux pe care puțini și-l vor mai putea permite. Iarna va aduce nu doar frig, ci și teama de ce va urma când vine vorba de plata luminii și căldurii.
Impactul asupra economiei naționale este, de asemenea, considerabil. Creșterea prețurilor la energie pune presiune pe întreprinderi, în special pe IMM-uri, care au marje de profit mai mici și sunt mai sensibile la fluctuațiile costurilor. Astfel, majorarea costurilor de producție ar putea duce la scumpirea produselor și serviciilor, amplificând ciclul inflaționist. În plus, creșterea facturilor la energie ar putea încetini consumul intern,ceea ce ar afecta și creșterea economică generală,într-un moment în care economia României încearcă să se redreseze după pandemie și crizele energetice europene.
În contextul crizei energetice globale, Grecia, România și Bulgaria și-au intensificat colaborarea pentru a forma un front comun în lupta împotriva exploziei prețurilor la energie electrică. Inițiativa a fost percepută ca un răspuns necesar la creșterea fără precedent a costurilor energiei, fenomen care a afectat întreaga Europă, punând în dificultate economiile și gospodăriile. Cele trei țări, aflate la periferia sud-estică a Uniunii Europene, împărtășesc provocări similare în fața volatilității piețelor energetice, iar cooperarea lor are potențialul de a stabiliza prețurile și de a reduce dependența de sursele externe de energie.
Contextul Crizei Energetice în Europa de Sud-Est
Începând cu 2021, Europa s-a confruntat cu o creștere dramatică a prețurilor la energie, determinată de o combinație de factori: de la revenirea rapidă a cererii post-pandemie, la reducerea ofertei de gaze naturale din Rusia și tensiunile geopolitice, până la dificultățile de tranziție către surse de energie mai verzi. Pentru țările din sud-estul Europei, vulnerabilitatea este și mai mare, din cauza infrastructurii energetice mai puțin dezvoltate și dependenței de importuri.
Grecia, România și Bulgaria, deși au surse proprii de energie (cum ar fi gazele naturale din Marea Neagră pentru România și potențialul de energie regenerabilă pentru Grecia), se confruntă cu provocări semnificative în asigurarea unei oferte stabile și accesibile de energie.
Formarea unui Front Comun
Intenția Greciei de a forma un front comun cu România și Bulgaria arată, de fapt, că doar cooperarea regională poate contracara aceste provocări energetice. În plus, este nevoie de o voce unitară în cadrul Uniunii Europene, în care statele membre să negocieze și să implementeze soluții comune pentru a aborda explozia prețurilor.
Cele trei țări explorează posibilitatea coordonării achizițiilor comune de energie, pentru a crea mecanisme de protecție a consumatorilor vulnerabili. De exemplu, achizițiile comune de energie ar putea oferi o pârghie importantă în fața furnizorilor externi,consolidând puterea de negociere și reducând volatilitatea prețurilor. Și la nivelul Uniunii Europene se discută despre crearea unor platforme de achiziții comune pentru gaze naturale și energie electrică.
Reducerea Dependenţei de Sursele Externe
Unul dintre obiectivele centrale ale acestui front comun este reducerea dependenței de sursele externe de energie, în special de gazul rusesc, care a fost un factor major în escaladarea prețurilor la energie în Europa.România,cu resursele sale semnificative de gaze naturale în Marea Neagră, joacă un rol strategic în acest sens,iar cooperarea cu Grecia și Bulgaria poate facilita transportul și distribuția acestor resurse în regiune. Conducta BRUA (BulgariaRomânia-Ungaria-Austria) și Coridorul Vertical de Gaze sunt proiecte esențiale în această direcție, care pot contribui la diversificarea surselor de aprovizionare. În paralel, Grecia, cu poziția sa de poartă de intrare pentru gazele naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, poate contribui la asigurarea unei aprovizionări constante cu energie pentru întreaga regiune.Terminalul de GNL de la Alexandroupolis este un exemplu concret de infrastructură care poate juca un rol vital în reducerea dependenței de gazul rusesc și în stabilizarea pieței energetice.
Impactul Social
Ridicarea acestei plafonări este privită de autorități ca o mișcare necesară pentru a alinia prețurile interne la cele internaționale și pentru a încuraja consumul mai mic de energie.
Iarna aceasta, românii se vor confrunta cu perspectiva unor facturi la energie care vor continua să crească, în contextul ridicării plafonării prețurilor și al incertitudinilor pe piața energetică globală. În absența unor măsuri de protecție, consumatorii vulnerabili vor fi în fața unor facturi imposibil de plătit. Fluctuațiile pieței internaționale,lipsa de investiții suficiente în surse regenerabile și infrastructura energetică locală sunt factori ce vor pune presiune asupra costurilor. Așadar,facturile la iarnă încă o mare necunoscută și o mare îngrijorare pentru mulți români.